13, 14...

2013. Un an furtunos pentru mine, nu neapărat public. Efervescența s-a manifestat în interior. Acolo m-a făcut să simt căldura bucuriei, flăcările furiei, tristeți, dezamăgiri, împliniri, reușite și... Multe sunt de spus. Cel mai important pentru mine în acest an a fost descoperirea unor oameni și redescoperirea altora.

Adina, soția mea, a dovedit că este un om admirabil și că mă susține necondiționat. Am aflat încă o dată că merită să o iubesc și că încă este un mister, pe alocuri, de ce mă iubește ea pe mine.

Colegii de birou, cu care stau mai mult timp decât cu familia. Am avut certuri, nervi, dispute, toate profesionale, dar modul în care ele au fost gestionate a dovedit prietenii trainice. Le mulțumesc pentru felul în care m-au lăsat să învăț de la ei.

Am descoperit la începutul anului grupul de la Simeria, oamenii frumoși cu suflete mari, care mi-au oferit ore de liniște sufletească în plimbările duminicale de acolo. Vă mulțumesc oameni buni.

Nu pot să uit PREMIANȚII FĂRĂ PREMII, laureații acestei campanii, care m-au încărcat cu lumină, bucurie și fericire. Uneori am plâns alături de ei. De fericire, de emoție!... Sunt mândru că v-am cunoscut oameni valoroși, sunt fericit vă v-am strâns mâinile, deși gestul meu nu reprezintă decât o minimă, infimă, recunoaștere a valorii voastre.

Mulțumesc foștilor colegi de presă pentru că m-au tratat în continuare ca pe unul de-al lor, că am menținut deschise căile de dialog și că nu m-au lăsat să trăiesc o înstrăinare. Un gând special am pentru foștii mei camarazi de la Antena 1 Deva.

Vreau să mulțumesc în mod special oamenilor care au crezut în proiectele mele, au ajutat și au sacrificat pentru ca ele, proiectele, să se realizeze: Adina, Anamaria, Ovidiu, Zoard, Luci, Marius... Știți ceva!? Mă opresc, nu pentru că am finalizat lista, dar e așa lungă și risc să sar pe cineva și nu ar fi drept.

Nu pot să uit mâna întinsă în urmă cu șapte ani de către Gabriela. Fără asta nu știu cum ar fi arătat viața mea.

Un gând bun zboară către Cătă, inima care bate pentru Syncreto și pentru noi. Am descoperit un om frumos.

Eugen, cel care mă șicanează și eu pe el, omul care mă fascinează mereu.

Familia Manoilescu este pentru mine un reper în ceea ce privește prietenia, de când i-am cunoscut am redescoperit frumusețea acestei relații.

Nașii, Claudia și Cătălin, pe care nu i-am mai văzut de mult timp, i-am simțit mereu aproape. Știu că așa e și le mulțumesc din inimă.

Șeful meu direct, fac o mărturisire și puteți să mă credeți și obedient dacă asta reiese din ce spun, mi-a rezervat o surpriză și am descoperit în el un prieten.

Dar, revenind la activitățile extraprofesionale, la oamenii din jurul meu, la tot ce mi s-a întâmplat în acest an, vreau să îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a oferit - familie, prieteni, sănătate, aventură, liniște sufletească, copii minunați și dorința de a continua ceea ce am început.

Un an nou fericit!...

P.S. - NU AM REUȘIT SĂ SPUN DESPRE TOȚI CÂT DE MINUNAȚI SUNTEȚI.